• 1 Stăuceni
    • 2 Stăuceni
    • 3 Stăuceni
    • 4 Stăuceni
    • 5 Stăuceni



        Nu avem Evenimente in db.
Săpăturile arheologice de pe teritoriul comunei Stăuceni au scos la luminăo așezare străveche, din care s-au cules fragmente ceramice din neolitic ce aparțin culturii Cucuteni și un tezaur monetar din evul mediu timpuriu.
Denumirea satului vine de la cuvântul de origine slavă - „stav", care înseamnă iaz sau heleșteu.
Prima atestare documentară a satului Stăuceni datează„ de la 1588, octombrie 14..." când Domnitorul Moldovei de atunci, Petru Schiopul dăruiește Mânăstirii Putna moșiile celor 4 sate.
O însemnare inedită din acest document „satul să rămână așa cum a fost din veacurile trecute și pământurile din toate părțile pe unde au fost stăpânite..." ne îndreptățeste să credem că existența așezării este mult mai veche.
În pădurea Rediu ce mărginește comuna, simți mai mult ca oriunde firul tainic ce-i leagă pe locuitorii acestor meleaguri de Ștefan cel Mare. Legenda spune că după izbânda Marelui Domnitor de la Codrii Cozminului asupra leșilor (1497), cete răzlețe din oastea craiului Albert, prădau satele Moldovei. Aceștia au fost prinși „ deasupra Botoșanilor, pe Dealul Târgului
și osândiți să are înjugați la pluguri și să semene ghindă ... Și a răsărit mândrețe de pădure căreia unii îi spuneu Dumbrava Roșie iar alții Rediu", adică... pădure tânără.

 

Săpături arheologice răzlețe au descoperit pe teritoriul comunei Stăuceni o așezare străveche, din care s-au cules fagmente ceramice ce aparțin unei faze neprecizate a culturii Cucuteni. Denumirea satului vine de la cuvântul de origine slavă „stav", care Înseamnă iaz, heleșteu.
Prima atestare documentară a satului Stăuceni datează de la 1588, octombrie 14" când Domnitorul Moldovei - Petru Șchiopul dăruiește Mănăstirii Putna pământurile satului. O fnsemnare din acest document: „sătul să rămână așa cum a fost din veacurile trecute, din toate părțile și pe unde au fost stăpânite" ne tndreptateste să credem că existența așezării este mult mai veche.

În pădurea Rediu, ce mărginește comună, simți mai mult ca oriunde firul tainic ce-i leagă pe locuitorii acestor meleaguri de Stefan eel Mare. Legenda spune că după izbândă Marelui Domnitor de la Codrii Cozminului asupra leșilor, cete răzlețe din oastea craiului Albert prădau satele Moldovei. Aceștia au fost prinși „deasupra Botosaniului, pe Dealul Târgului și osândiți să are Tnjugati la pluguri și să semene ghinda (...) și a răsărit mândrețe de pădure căreia unii Ți spuneau Dumbravă Roșie iar alții Rediu", adică „pădure tânără".